NA ALTA E NA BASSA
FA NA GUAÌVA

Vocabolarietto

Ascolta il brano [durata: 3'4"]
qualità audio:

ridotta
[374 kb]
normale
[561 kb]
buona
[747 kb]
Fiòi, andove se va a finirla a son de tornar un pas indrìo? Qua no savén pì gnanca noantri quel che voén: chi la vol còta, chi cruda, chi médha par sort. Basta vardar «la mini-, la midi- e la maxi-gonna». Tì, caro, sìtu intrigà a tirar avanti? gnanca parlar: quel che é justo é justo: i putèi co i se sveja, i vòl da magnar e nò aqua santa! E magari a son de òstreghe e de tirarse a ziménti, i ghe cresse la paga, e po 'l se acòrde che 'lé un contentìn parché 'ndando a botéga 'l trova tut cressù, che debòta debòta jèra mèjo prima! Tì, situ senza casa? eco la casa, parché no te podarà minga 'ndar soto 'l Pont dea Provìnzia! Tì àtu da deventar professor? Pronti i soldi par studiar. E tì varàitu caro andar a missiàr in te'a mastèa dea Comun? eco 'l voto! Tì, vutu la luna? eco la luna: che a son de dài e de dài i rivarà magari anca pinà, che par modo de dir, propio pinà 'l pararìa un fià massa, che dopo i va a ris-cio de 'ndar in paradiso prima de ora! Insoma Quel de Sora no 'l sa pì chi incontentar.

Ades po l'é tut un dir par drét e par stòrt: al mondo l'é sempre stat chi crede e chi no crede in te Quel de Sora; chi no crede 'l ghe dise a quel che crede: «Tì che te parla tant parché te sì tut un cul e na braga co i preti, 'l àtu mai vist?». Sto altro ghe toca dirghe de no, ma 'l zerca de rajonar par méterghea in te 'a testa: «A tì, ch'io che t'à fat la casa? - 'L murèr; e 'l vestito che te cuèrde i ossi? - 'L sartor; e 'l pan che te magna? - 'L fornèr; e 'l reòjo? - 'L reojèr! Alora te crede che esiste tuti sti mistri, anca se no te i à mai visti! - Par forza, che crede! - E alora, mo, eo sol che 'l mondo che 'l s'à fat lu sol? Parchè, se descore lù, ma che da gnente, na bèa matina s'èpie vist levar 'l sol, e na not la luna a farghe lustro ai morosi, e le stée a zignarghe ai grì, ae racoéte, ai russignòi... Eo propio lori soi che no 'l à fati nissùn? parché se no 'l li à fati nissuni, vol dir che i s'à fat da lori soi...».

Quealtro ghe par e no ghe par, anzi 'l ghe dà rason a so compare e 'l lo mena a bévar un'ombra, parché se 'l ghe da torto, 'l à paura che i 'o mete sul jornàl, che ghe par anca lù che le é robe grande...

Marzo 1970.


VOCABOLARIETTO

èssar tut un cul e na braga:
modo scherzoso di dire: essere in stretta relazione con qualcuno.
racoéte: sf. pl.:
raganelle; dimin. di ‘ràcoea’, specie di rana verde conosciutissima per il suo forte gracidare (Hyla arbòrea).
zignarghe: v. intr.:
ammiccare; forse dall'incontro del lat. signare con cilium, dial. ‘thilio’.
ziménti: (tirar a -), locuz.:
provocare, mettere alla prova; dal lat. tardo cimentum, class. cæmentum: mistura di certi sali con altre materie, per purificare i metalli preziosi.


Ritorna a inizio testo tavola delle abbreviazioni Segnala
«Tornén un pas indrìo!»
collegamenti

© 2001-2005 Giuliano Artico.